Victima (I)

vineri, 31 octombrie 2008

Ma plimb singur pe strazile inguste si intunecate ale orasului. E noapte cu luna plina si timpul e perfect pentru o plimbare. E putin racoare. Ma plimb. nu vin de nicaieri si nu ma duc niciunde.Sunt intr-o stare de melancolie feerica tipica pentru zilele mele mediocre. imi simt corpul greu ca un munte si usor ca o pana in acelasi timp. Nu e nimeni pe strada. Si e mai bine asa. nu am cheful necesar sa ma intalnesc cu vreo persoana cunoscuta, sa o salut si , eventual, sa port un scurt schimb de politeturi cu ea. e mai simplu sa merg si atat. Fara sa imi fac probleme de cine dau sau cine ma vede.Cred ca asta e motivul pentru care o iau pe starzile cele mai prost luminate si cele mai parasite. orice om normal le-ar evita la o ora asa tarzie din noapte dar eu nu. In fond, nu pot avea pretentia sa fiu un om normal...

Imi aprind o tigara. Lumina produsa de bricheta imi zgarie ochii.Fumul patrunde adanc in mine, mai intai in gura, laringe si pana in plamani. Apoi imi intra in sange si invadeaza fiecare celula a corpului meu, ucigandu-ma putin cate putin. Ce bine e ! arunc afara din mine aerul poluat si apoi mai trag un fum cat de puternic pot. Apoi inca unul si inca unul pana cand tigara se face din ce in ce mai mica si fumul pe care il trag din ce in ce mai fierbinte.Scrumul cade tot pe mine dar nu ma deranjeaza. Dupa ce termin tigara o arunc pe marginea strazii si ma uit atent la luna si la stele.Ma cuprinde o liniste absoluta. Poate si de la tigara.

Linistea e intrerupta de niste voci din intuneric.Sunt trei persoane. Se intreaba unul pe altul cine sunt. Unul din ei ma cunoaste. Nu trece mult si striga ceva dupa mine. In niciun caz ceva de bine. Nu ii bag in seama.Mai striga ceva . incearca sa ma jigneasca. Poate pentru ca e singura lor sansa sa se simta superiori. instinctul animalic de grup ii indeamna. ii las in pace. E greu sa mai imi spui ceva care sa ma jigneasca. mai am si acum cicatrici sangerande cauzate de propozitii sau chiar cuvinte. Dar vorbele din trecut au fost ca un vaccin. Doare pe moment dar te scutesc de o boala mai tarziu. Continui sa merg linistit.

Ma plimb asa pret de cateva ceasuri iar apoi simt necrutatorul somn cum isi cere drepturile. imi simt pleoapele mai grele si corpul incepe sa scartaie ca si cum ar fi ruginit. Fac o schimbare de directie si imi indrept trupul spre casa. Nu imi ia mult sa ajung. Scot cheile din buzunar si, bineinteles ca imi cad din mana inainte de a le baga in poarta de la casa. Ma aplec sa le iau si imi simt oasele ca si cum ar fi ruginite. Deschid poarta, apoi usa de la casa si intru inauntru.

De indata ce intru in casa somnul imi dispare si semnele de oboseala inceteaza sa isi mai faca simtita prezenta. Tipic.Imi aprind o tigara si doua lumanari. Nu am nevoie de multa lumina.Trag din tigara lent. Dureaza o infinitate,parca, pana se termina. o sting apoi in scrumiera in forma de floarea soarelui.Ma uit putin pe geam. Nu trece nimeni pe strada. Toti dorm la ora asta... Incep sa ma dezbrac.Imi dau incet jos toate hainele pana raman gol. Mi-as da jos si pielea de pe mine daca as putea dar nu am cum. Ma asez in fotoliul de piele. e rece.Nu stau mult. Ma ridic, ma duc in bucatarie si imi iau lama. Ma duc apoi in baie si dau drumul la dus. Intru sub dus si simt stropii fierbinti cum se lovesc de corpul meu. Nori de abur incep sa se ridice si sa inunde baia. Las apa cat pot de calda. Iau sapunul si incep sa curat orice urma de murdarie de pe mine. Ma curat. Stau sub dus zeci de minute. imi place la nebunie sa simt apa cum curge pe mine, cum curge si ma curata, cum, odata cu ea, curge si o parte din mine. Inainte sa ies din dus mai am ceva de facut. Iau lama pe care am adus-o din bucatarie si caut un loc unde sa o folosesc. Ma hotarasc asupra partii musculoase de sub degetul mare din palma stanga. O ating usor de piele.E rece. Apoi strapung piele cat pot de adanc si fac o incizie de aproximativ cinci centimetri. Aceasta bucata de otel a despartit ceea ce Dumnezeu unise. Las sangele sa curga. Nu stiu de ce fac asta. Poate incerc astfel sa ma autopedepsesc sau incerc sa fac un loc pe unde sa las partea demonica, care face parte din orice om, sa iasa din mine, sau poate doar vreau sa imi provoc durere pentru a-mi demnstra ca simt deci, implicit, traiesc.

Sangele se amesteca cu apa si incepe sa curga pe scurgere. Opresc dusul si incep sa sug sangele din taietura. E pacat sa las o parte din mine sa se iroseasca.

Ies apoi din dus fara sa ma sterg. Ma duc in camera picurand peste tot si ma asez pe fotoliul de pile. e si mai rece acum. Imi mai aprin o tigare. De data aceasta o fumez foarte repede. Nu stiu... Ceva nu mai e bine. De obicei dupa ritualul dusului ma simt mult mai bine. Sangele varsat ma facea sa ma simt mai bine. dar parca si-a pierdut din efect. Continui sa ma simt plictisit, fara simturi, mort. Iau un halat pe mine si ies in curte.sting tigara de manerul usii si o arunc peste gard.

Cerul e perfect. lumina stelelor formeaza in mintea mea mii si mii de figuri. nu ma gandesc la nimic. Corpul, mintea si sufletul imi sunt goale. e liniste si e perfect. Traiesc una din rarele clipe de liniste din viata mea. insa ceva imi intrerupe clipa. se aude ceva... Sunt niste pasi. Cineva merge pe strada. Ma enervez. Cineva mi-a stricat clipa de liniste si de fericire. Cineva este vinovat de smulgerea mea brutala din Universul absolut in care ma contopisem si de aruncarea mea inapoi in lumea mizera . Ies pe strada si ma uit. Vad pe cineva care se apropie de poarte mea. Imi pierd absolut orice idee si ma las condus de un instinct animalic. O stare de euforie ma cuprinde. sangele incepe sa curga mai repede, inima sa imi bata in piept, simturile sa mi se ascuta. Voci incep sa se interpuna in capul meu astfel incat nu mai inteleg nimic. Imi dau seama ce urmeaza sa fac. Totusi imi refuz orice franare a impulsului. imi incui intr-o camaruta izolata a mintii mele orice contrul si arunc cheiele in abisul gandurilor. Fac cativa pasi in spate si iau de pe un gard foarfeca de otel cu care imi ingrijesc gradina. Cand necunoscutul trece pe langa poarta mea il trag in curte si ii infig foarfeca in piept. Il privesc o clipa in ochii sa vad viata cum il paraseste si teroarea care il cuprinde in acel moment. E unul dintre cei trei cu care ma intalnisem mai devreme pe strada intunecata.Soarta ? Il arunc pe jos si il privesc cum se zvarcoleste ca un vierme. Nu intelege ce se intampla. Cred ca ia disparut sentimentul de superioritate... fata mea nu schiteaza nimic. Sunt serios si fara expresie. Il iau de jos si il arunc in casa. Incui usa.Lumina lumanarilor se reflecta in sangele lui. Se ridica si incearca sa fuga. Se ciocneste de fotoliul meu de piele si sangereaza pe el. inebunesc cand vad ca imi murdareste fotoliul. Ridic foarfeca si il mai strapung odata. in umar de aceasta data. Incepe sa planga si bolborosesteceva. Ma roaga sa nu il omor. Ma uit la el cum plange si cum ingenuncheaza in fata mea. Ce spectacol jalnic.Nu are nici Demnitatea de a-si accepta soarta. Pune mana pe halatul meu si il murdareste de sange. Dau repede jos halatul si raman gol. Mi-a murdarit si halatul. Nu are rost sa mai privesc. Incep sa il injunghii cu salbaticie in piept. Inima imi bate foarte tare si ma simt mai plin de viata ca niciodata. Simt parca cum viata lui circula acum prin mine. Sangele lui tasneste peste tot. ma opresc. Nu il mai lovesc. E mort. Inima imi bubuie in piept si adrenalina mi-a invadat sangele. Stau in mijlocul camerei, dezbracat complet si manjit de sangele celui din fata mea. nu stiu cum il cheama, sau cum l-a chemat... Ma simt viu, excitat, plin de viata. dar nu tine decat cateva minute.urmeaza panica si remuscarile.Ma asez pe fotoliu si imi aprind o tigare...

(Va urma)

Read more...

Zi plina de evenimente

Ieri a fost o zi plina. fara timp de nimic. E adevarat ca m-am trezit tarziu (pe la 10 jumate) dar e numai bine ca am avut mai multa energie pe durata zilei.
Dupa micul dejun am plecat la biblioteca sa imi depun varianta electronica a primului meu coursework (comparative review pe tema globalizarii la relatii internationale) si am scos si un exemplar printat a eseului pe care l-am depus apoi, cu emotii, la receptie. De ce cu emotii? pentru ca habar nu am daca ce am scris e bine. Sper sa fie la cat m-am chinuit pt un amarat de eseu. :|...O fi avand el 1020 de cuvinte si informatii culese din 5 surse dar asta nu inseamna automat ca il impresioneaza pe prof:)) inseamna doar ca m-am chinuit sa il scriu
:))

Apoi, relaxat ca am terminat cu eseul am plecat prin oras. unde m-a prins furtuna. super nu? noroc ca centrul orasului e acoperit si am avut unde sta... Macar asa mi-am gasit costum de halloween.

Si asa ajungem la halloween. party de halloween aseara. super! nu m-am mai distrat de muuuuuult timp asa de bine. initial m-am simtit ciudat sa merg pe strada costumat. dar nimeni nu avea treaba cu mine. nimeni nu se uita ciudat la mine. era ca si cum nu as fi iesit deloc in evidenta:)). dar credeti-ma...ieseam:))

Si ca sa va dovedesc ca ieseam:

Read more...

The Guardian il ataca pe istericul Becali

marți, 28 octombrie 2008

Cotidianul The Guardian remarcă instabilitatea de la Steaua şi leagă această stare de patronul clubului, Gigi Becali.

"Când Dorinel Munteanu a fost numit succesorul lui Marius Lăcătuş, el a devenit al nouălea antrenor al Stelei de când Becali a preluat clubul", notează jurnaliştii britanici, care nu fac rabat de la termenii "ofensivi".

Publicaţia compară situaţia din Ghencea cu cea de la Manchester City. Când Dennis Tueart a fost demis de la conducerea clubului, în 2007, el spunea: "în fotbalul din ziua de azi sunt două perspective - pe termen scurt şi foarte scurt". The Guardian notează cu umor că, pentru Steaua, "ar fi încântătoare o planificare care vizează instantaneul".

Homofobul şi istericul Becali, "coşmarul" antrenorilor

Englezii consideră nobilă decizia lui Lăcătuş de a demisiona de la conducerea tehnică a echipei, după acuzaţiile aduse de Becali. "Pe scurt, el este un om extrem de neplăcut", notează The Guardian, după ce enumeră episoade cu homofobul, istericul, extremistul şi ameninţătorul patron stelist şi preşedinte de partid.

"Poate că îi poţi învinui pe Lăcătuş, Massimo Pedrazzini, Gheorghe Hagi, Olăroiu sau Oleg Protasov şi alţi oameni care au lucrat pentru Becali. Sau îl puteţi învinovăţi pe omul care nu îi lasă pe aceşti antrenori să îşi facă treaba", se scrie în finalul articolului.

Articol preluat din Evz

Read more...

Lucruri de facut in lift

luni, 27 octombrie 2008

sa faci zgomote de masini de formula 1 cand cineva intra sau iese
sa-ti sufli nasul si sa-i intrebi pe ceilalti daca vor sa vada
sa vinzi produse Oriflame
sa iti deschizi geanta, sa bagi capul inauntru si sa zici “ai destul aer acolo inauntru?”
sa fixezi un alt pasager si dupa vreo zece etaje sa-i zici “azi am ciorapi noi”
sa citesti cu voce tare pasaje religioase
sa latri din cand in cand
sa lasi o cutie intre usi
sa intrebi fiecare pasager care urca daca poti sa apesi butonul in locul lor
sa faci “ding” la fiecare etaj
sa apesi pe toate butoanele spunand “oare asta ce face?”
sa iti scoti guma din gura si sa incepi s-o lungesti
sa faci sunete de explozie de fiecare data cand cineva apasa un buton
sa te holbezi la degetul mic si sa zici “cred ca se mareste”
sa te uiti la tavan si sa zici “se pare ca va fi luna plina azi”

ideile vin din partea lui DoDo

Read more...

Minulescu e acasa

Geamurile sunt mai murdare ca altadata. Nu mai e timp de stat la plaja. Frunzele au acoperit plajele iar marea s-a retras sub strazi. Pe mine cresc straturi de carne sufocand vechi ornamente.

Noul si vechiul se imbina intr-un mod ciudat. Luminile de hotel palpaie intr-un mod grotesc. Becul meu nu merge nici acum dar ploaia nu bate niciodata in geamuri sa le curete. Si chiar acum picaturile se lovesc de geam sa imi spuna ca Alanis Morissette are dreptate. Am nevoie de cafea, nu de un ceai cu cofeina.

Stalpii mei nu mai sunt aici asa ca trebuie sa imi prind radacinile de diferite culori ale curcubeului care nu apare decat dupa ploaie. Degeaba imi
spui ca nimeni nu mai viziteaza ruinele ca nu ma intereseaza.

Si toate astea se intampla pentru ca Minulescu a ramas acasa, pe birou, sa se certe cu Elfriede Jelinek. Pianista nu are voie sa viziteze bazarul sentimental.

Read more...
toateBlogurile.ro