Sa nu crezi ca ma cunosti

luni, 10 noiembrie 2008

Si pentru ca ieri am am dat impresia de egoism si de senzatie de superioritate in ceea ce am scris (nu ca nu m-ar caracteriza ambele dar nu intr-o masura atat de mare) azi vreau sa va arat ca pot sa scriu si despre vulnerabilitatile mele (pe care le consider la fel de valoroase , daca nu chiar mai valoroase, decat calitatiile mele). deci, fara alte comentarii:

I.ascuns in umbra zilelor de ieri,
un chip de demon imi rasare.
un fior rece ma cuprinde
cand realizez spre ce ma indrept.
ascuns in umbra zilelor de ieri,
se pregateste sa apara, sa ma atace,
sa ma consume,
un maine fioros si crud.
incerc azi sa ucid in mine dorinta
dar e greu sa urmaresc sarpele
dupa ce se-ascunde in pamant.
musc cu pofta din fructul florilor
din pomul ce isi are radacina
adanc infipta in sufletul meu.
port in ochii mei si bine,si rau
si stiu sa vad si spre ieri, si spre maine.
dar chipul de demon ascuns
in umbra zilelor de ieri
e mereu acolo.
nu am cum sa ajung
la sarpele ascuns in pamant.
ma las purtat de timp inspre maine
si continui sa devorez
fructele sufletului meu.

II. Of love


I pick up the pieces of my broken self
And I try to glue them together again
With the warmth of hope.
I multiply each piece of my shattered heart,
A perfect replica of each piece,
And I put them together
To form another heart which I give to you.
Now we both have the same heart,
We can love and cry together
Until our hearts will be broken again
And we will multiply each piece once more
To give it to someone else.

Until then,
I pick up the pieces of my broken self
And I try to glue them together again
For I have nothing to give you
But a broken body and an empty soul