Despre destin

Am pitici. Ma apuca filosofeala de unul singur prin camera uitandu-ma la Lost. serialul asta ar trebui sa fie thriller, putin amuzament si un strop de actiune. Si mie imi da teme de filosofeala. Creierul meu, se pare mult prea odihnit, vede intrebari existentiale peste tot. Dilema filosofica din episodul de azi (unul dintre cele 4 pe care le-am vazut azi...mai exact episodul 8 sezon 3) este rezumata de intrebarea : Destin sau alegere?
Avem un destin pe care,indiferent de ce alegere vom face, il vom indeplini(a se citi soarta) sau fiecare alegere pe care o facem ne schimba intr-un mod decisiv viata? Avem teorii si teorii, unele mai religioase sau mai mistice, altele mai logice si cerebrale. Avand in vedere ca nimeni nu poata sa prevada viitorul (sau cel putin eu nu cunosc pe nimeni)nu pot sa dau un raspuns exact la intrebarea asta. Desi materia cenusie din creierul meu tipa ca ratiunea spune ca nu exista destin soarta etc si ca fiecare lucru pe care il facem este alegerea noastra proprie si personala, nu pot sa fiu 100% sigur ca e asa. stiu ca sunt bolnav psihic si paranoic si mai mult decat schizoid dar asta nu explica anumite intamplari sau stari. Cum ar fi acea presimtire pe care multi dintre noi o avem chiar inainte de a se intampla ceva. sau extraordinara coincidenta care are un impact imens asupra noastra. Stiu, suna tampit. sa spun ca nu cred 100% ca liberul arbitru exista e la fel de socant pentru mine ca si pentru cei care ma cunosc. si asta pentru ca eu sunt axat pe genul de gandire la rece, fara sentimentalisme. teoretic, ratiunea e pe locul I in capul meu.
Dar uneori ratiunea greseste...
Hai sa nu mai disec subiectul desi intrebarea mea se diseca singura in alte zeci de intrebari. Nu sunt eu cel care va descoperi dovada existentei unei sorti, a unui rol a fiecarui individ. dar nu strica sa imi pun intrebari...sau?